Perturbarea conflictelor geopolitice asupra lanțului de aprovizionare al comerțului cu textile este ca și cum ai introduce un „factor de obstrucție” în vasele de sânge inițial netede ale comerțului global, iar impactul său pătrunde în multiple dimensiuni, cum ar fi transportul, costul, promptitudinea și operațiunile corporative.
1. „Ruperea și ocolirea” rutelor de transport: O analiză a reacției în lanț a rutelor în urma crizei de la Marea Roșie
Comerțul cu țesături depinde în mare măsură de transportul maritim, în special de rutele cheie care leagă Asia, Europa și Africa. Luând ca exemplu criza Mării Roșii, Marea Roșie și Canalul Suez, fiind „gâtul” transportului maritim global, transportă aproximativ 12% din volumul transportului comercial mondial și fiind, de asemenea, canalele principale pentru exporturile de țesături asiatice către Europa și Africa. Situația tensionată din Marea Roșie, cauzată de escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina și de intensificarea conflictului dintre Liban și Israel, a dus direct la o creștere a riscului de atacuri ale navelor comerciale. Din 2024, peste 30 de nave comerciale din Marea Roșie au fost atacate de drone sau rachete. Pentru a evita riscurile, mulți giganți internaționali ai transportului maritim (precum Maersk și Mediterranean Shipping) au anunțat suspendarea rutei Mării Roșii și au ales să ocolească Capul Bunei Speranțe din Africa.
Impactul acestui „ocol” asupra comerțului cu țesături este imediat: călătoria inițială din porturile chineze din Delta Fluviului Yangtze și Delta Fluviului Pearl până la portul european Rotterdam, prin Canalul Suez, dura aproximativ 30 de zile, dar după ocolirea Capului Bunei Speranțe, călătoria a fost prelungită la 45-50 de zile, crescând timpul de transport cu aproape 50%. Pentru țesăturile cu sezonalitate puternică (cum ar fi bumbacul și inul ușor vara și țesăturile tricotate călduroase iarna), întârzierile pot rata direct sezonul de vârf al vânzărilor - de exemplu, mărcile europene de îmbrăcăminte au planificat inițial să primească țesături asiatice și să înceapă producția în decembrie 2024, în pregătirea noilor produse din primăvara anului 2025. Dacă livrarea este amânată până în februarie 2025, perioada de aur a vânzărilor din martie-aprilie va fi ratată, ceea ce va duce la anularea comenzilor sau la reduceri de preț.
2. Costuri în creștere: presiune pe lanț de la transportul de mărfuri la stocuri
Consecința directă a ajustării rutei este o creștere bruscă a costurilor de transport. În decembrie 2024, tariful de transport pentru un container de 40 de picioare din China către Europa a crescut de la aproximativ 1.500 de dolari înainte de criza de la Marea Roșie la peste 4.500 de dolari, o creștere de 200%; în același timp, creșterea distanței de călătorie cauzată de ocolire a dus la o scădere a rulajului navelor, iar deficitul global de capacitate a împins și mai mult în sus tarifele de transport. Pentru comerțul cu țesături, care are o marjă de profit scăzută (marja medie de profit este de aproximativ 5%-8%), creșterea costurilor de transport a redus direct marja de profit - o companie de export de țesături din Shaoxing, Zhejiang, a calculat că prețul de transport al unui lot de țesături de bumbac expediat în Germania în ianuarie 2025 a crescut cu 280.000 de yuani față de aceeași perioadă din 2024, echivalentul a 60% din profitul comenzii.
Pe lângă transportul direct de marfă, costurile indirecte au crescut simultan. Pentru a face față întârzierilor în transport, companiile producătoare de textile trebuie să se pregătească din timp, ceea ce duce la acumularea de stocuri: în trimestrul al patrulea al anului 2024, zilele de rotație a stocurilor de țesături din principalele clustere textile din China vor fi extinse de la 35 de zile la 52 de zile, iar costurile de stocare (cum ar fi taxele de depozitare și dobânzile la ocuparea capitalului) vor crește cu aproximativ 15%. În plus, unele țesături (cum ar fi mătasea de înaltă calitate și țesăturile elastice) au cerințe stricte privind mediul de depozitare. Stocarea pe termen lung poate cauza decolorarea țesăturilor și reducerea elasticității acestora, crescând și mai mult riscul de pierderi.
3. Riscul de perturbare a lanțului de aprovizionare: „efectul fluture” de la materiile prime până la producție
Conflictele geopolitice pot declanșa, de asemenea, perturbări ale lanțului în amonte și în aval al industriei textile. De exemplu, Europa este o bază de producție importantă pentru materiile prime din fibre chimice (cum ar fi poliesterul și nailonul). Conflictul dintre Rusia și Ucraina a provocat fluctuații ale prețurilor europene la energie, iar unele uzine chimice și-au redus sau au oprit producția. În 2024, producția de fibre discontinue de poliester din Europa va scădea cu 12% față de anul precedent, împingând în sus prețul materiilor prime globale din fibre chimice, ceea ce, la rândul său, afectează costul companiilor producătoare de țesături care se bazează pe această materie primă.
În același timp, caracteristicile de „colaborare multi-link” ale comerțului cu țesături fac ca acesta să fie extrem de solicitant în ceea ce privește stabilitatea lanțului de aprovizionare. O bucată de țesătură de bumbac imprimată exportată în Statele Unite poate necesita importarea fire de bumbac din India, vopsirea și imprimarea în China, apoi prelucrarea în țesătură în Asia de Sud-Est și, în final, transportarea prin ruta Mării Roșii. Dacă o verigă este blocată de conflicte geopolitice (cum ar fi exportul de fire de bumbac indian este restricționat din cauza tulburărilor politice), întregul lanț de producție va stagna. În 2024, interdicția exportului de fire de bumbac în unele state indiene a determinat multe companii chineze de tipărire și vopsire să oprească producția din cauza lipsei de materii prime, iar rata de întârziere a livrării comenzilor a depășit 30%. Drept urmare, unii clienți de peste hotare s-au orientat către furnizori alternativi, cum ar fi Bangladesh și Vietnam, ceea ce a dus la pierderea pe termen lung a clienților.
4. Ajustarea strategiei corporative: de la răspunsul pasiv la reconstrucția activă
Confruntate cu perturbările lanțului de aprovizionare cauzate de geopolitică, companiile de comercializare a țesăturilor sunt obligate să își ajusteze strategiile:
Metode de transport diversificate: Unele companii își măresc proporția trenurilor și a transportului aerian China-Europa. De exemplu, numărul trenurilor China-Europa pentru țesături textile din China către Europa în 2024 va crește cu 40% față de anul precedent, dar costul transportului feroviar este de trei ori mai mare decât cel al transportului maritim, care este aplicabil doar țesăturilor cu valoare adăugată mare (cum ar fi mătasea și țesăturile sportive funcționale);
Achiziții locale: Creșterea investițiilor în lanțul intern de aprovizionare cu materii prime, cum ar fi creșterea ratei de utilizare a materiilor prime locale, cum ar fi bumbacul cu fibre lungi Xinjiang și fibra de bambus Sichuan, și reducerea dependenței de materiile prime importate;
Amenajarea depozitelor de peste mări: Înființarea depozitelor ulterioare în Asia de Sud-Est și Europa, rezervarea în avans a varietăților de țesături utilizate în mod obișnuit și scurtarea ciclurilor de livrare – La începutul anului 2025, o companie de țesături din Zhejiang a rezervat 2 milioane de metri cubi de țesătură de bumbac în depozitul său de peste mări din Vietnam, care poate răspunde rapid comenzilor urgente de la fabricile de îmbrăcăminte din Asia de Sud-Est.
În general, conflictele geopolitice au afectat profund stabilitatea comerțului cu textile prin perturbarea rutelor de transport, creșterea costurilor și ruperea lanțurilor de aprovizionare. Pentru întreprinderi, aceasta este atât o provocare, cât și o forță pentru industrie de a-și accelera transformarea către „flexibilitate, localizare și diversificare” pentru a face față impactului incertitudinilor globale.
Data publicării: 26 iulie 2025