Pe 5 august 2025, India și Regatul Unit au lansat oficial Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (denumit în continuare „ALS India-Regatul Unit”). Această cooperare comercială de referință nu numai că remodelează relațiile economice și comerciale bilaterale dintre cele două țări, dar are și repercusiuni în sectorul comerțului exterior global cu textile. Prevederile „tarif zero” pentru industria textilă din acord rescriu în mod direct peisajul competitiv al pieței de import de textile din Regatul Unit, în special creând potențiale provocări pentru întreprinderile chineze de export de textile care au dominat mult timp piața.
Nucleul acordului: Zero tarife pentru 1.143 de categorii de textile, India vizează piața incrementală a Regatului Unit
Industria textilă se remarcă ca unul dintre principalii beneficiari ai Acordului de Liber Schimb India-Regatul Unit: 1.143 de categorii de textile (care acoperă segmente majore precum firele de bumbac, țesăturile gri, articolele de îmbrăcăminte confecționate și textilele de casă) exportate din India în Regatul Unit sunt complet scutite de tarife, reprezentând aproximativ 85% din categoriile de pe lista de importuri de textile din Regatul Unit. Înainte de aceasta, produsele textile indiene care intrau pe piața din Regatul Unit erau supuse unor tarife vamale cuprinse între 5% și 12%, în timp ce unele produse de la competitori majori, precum China și Bangladesh, beneficiau deja de rate de impozitare mai mici în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe (SPG) sau al acordurilor bilaterale.
Eliminarea completă a tarifelor a sporit în mod direct competitivitatea prețurilor produselor textile indiene pe piața din Regatul Unit. Conform calculelor Confederației Industriei Textile Indiene (CITI), după eliminarea tarifelor, prețul articolelor de îmbrăcăminte confecționate din India pe piața din Regatul Unit poate fi redus cu 6%-8%. Diferența de preț dintre produsele indiene și cele chinezești se va reduce de la 3%-5%, cât era anterior, la mai puțin de 1%, iar unele produse de gamă medie-inferioară ar putea chiar atinge paritatea prețurilor sau le-ar putea depăși pe omologii chinezi.
În ceea ce privește amploarea pieței, Regatul Unit este al treilea cel mai mare importator de textile din Europa, cu un volum anual de importuri de textile de 26,95 miliarde USD (date din 2024). Dintre acestea, îmbrăcămintea reprezintă 62%, textilele de casă 23%, iar țesăturile și firele 15%. Bazându-se mult timp pe lanțul său industrial complet, calitatea stabilă și avantajele la scară largă, China a ocupat 28% din cota de piață a importurilor de textile din Regatul Unit, ceea ce o face cel mai mare furnizor de textile din Regatul Unit. Deși India este al doilea cel mai mare producător de textile din lume, cota sa pe piața din Regatul Unit este de doar 6,6%, concentrându-se în principal pe produse intermediare precum firul de bumbac și țesăturile gri, exporturile de îmbrăcăminte confecționată cu valoare adăugată ridicată reprezentând mai puțin de 30%.
Intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb India-Regatul Unit a deschis o „fereastră incrementală” pentru industria textilă din India. Într-o declarație emisă după intrarea în vigoare a acordului, Ministerul Textilelor din India și-a afirmat clar obiectivul de a crește exporturile de textile către Regatul Unit de la 1,78 miliarde USD în 2024 la 5 miliarde USD în următorii trei ani, cu o cotă de piață care să depășească 18%. Aceasta înseamnă că India intenționează să devieze aproximativ 11,4 puncte procentuale din cota de piață existentă, iar China, în calitate de cel mai mare furnizor de pe piața din Regatul Unit, va deveni principala sa țintă competitivă.
Provocări pentru industria textilă din China: Presiune asupra piețelor de nivel mediu și inferior, avantajele lanțului de aprovizionare rămân, dar este nevoie de vigilență
Pentru întreprinderile chineze exportatoare de textile, provocările aduse de Acordul de Liber Schimb India-Regatul Unit se concentrează în principal pe segmentul de produse de gamă medie spre inferioară. În prezent, articolele de îmbrăcăminte confecționate de gamă medie spre inferioară (cum ar fi îmbrăcămintea casual și textilele de bază pentru casă) reprezintă aproximativ 45% din exporturile de textile ale Chinei către Regatul Unit. Aceste produse au bariere tehnice reduse, o concurență omogenă acerbă, iar prețul este factorul competitiv principal. India, cu avantaje în ceea ce privește costurile forței de muncă (salariul mediu lunar al lucrătorilor textili indieni este de aproximativ 1/3 din cel din China) și resursele de bumbac (India este cel mai mare producător de bumbac din lume), coroborate cu reduceri tarifare, ar putea atrage comercianții cu amănuntul din Marea Britanie să transfere o parte din comenzile lor de gamă medie spre inferioară către India.
Din perspectiva anumitor întreprinderi, strategiile de achiziții ale marilor lanțuri de retaileri din Marea Britanie (cum ar fi Marks & Spencer, Primark și ASDA) au dat semne de ajustare. Potrivit unor surse din industrie, Primark a semnat acorduri de furnizare pe termen lung cu 3 fabrici de confecții din India și intenționează să crească rata de achiziții de îmbrăcăminte casual de gamă medie-inferioară de la 10%, cât era anterior, la 30%. Marks & Spencer a declarat, de asemenea, că va crește volumul de achiziții de produse textile pentru casă fabricate în India în sezonul de toamnă și iarnă 2025-2026, cu o cotă-țintă inițială de 15%.
Cu toate acestea, industria textilă din China nu este lipsită de apărare. Integritatea lanțului industrial și avantajele produselor cu valoare adăugată ridicată rămân cheia rezistenței la concurență. Pe de o parte, China are o configurație completă a lanțului industrial, de la fibre chimice, filare, țesut, imprimare și vopsire până la confecții. Viteza de răspuns a lanțului industrial (cu un ciclu mediu de livrare a comenzilor de aproximativ 20 de zile) este mult mai rapidă decât cea a Indiei (aproximativ 35-40 de zile), ceea ce este crucial pentru mărcile de modă rapidă care necesită iterații rapide. Pe de altă parte, acumularea tehnologică a Chinei și avantajele capacității de producție în domeniul textilelor de înaltă calitate (cum ar fi țesăturile funcționale, produsele din fibre reciclate și textilele inteligente) sunt greu de depășit pentru India pe termen scurt. De exemplu, exporturile Chinei de țesături din poliester reciclat și textile antibacteriene pentru casă către Marea Britanie reprezintă peste 40% din piața britanică, vizând în principal clienții mărcilor de gamă medie-superioară, iar acest segment este mai puțin afectat de tarife.
În plus, „structura globală” a întreprinderilor textile chineze acoperă, de asemenea, riscurile unei piețe unice. În ultimii ani, multe întreprinderi textile chineze și-au stabilit baze de producție în Asia de Sud-Est și Africa pentru a intra pe piața europeană, valorificând preferințele tarifare locale. De exemplu, fabrica din Vietnam a Shenzhou International poate beneficia de tarife zero prin Acordul de liber schimb UE-Vietnam, iar exporturile sale de îmbrăcăminte sport către Regatul Unit reprezintă 22% din piața de import de îmbrăcăminte sport din Regatul Unit. Această parte a afacerii nu este temporar afectată direct de Acordul de liber schimb India-Regatul Unit.
Impact extins asupra industriei: Regionalizarea accelerată a lanțului global de aprovizionare cu textile, întreprinderile trebuie să se concentreze pe „concurența diferențiată”
Intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb India-Regatul Unit este, în esență, un microcosmos al tendinței globale de „regionalizare” și dezvoltare „bazată pe acorduri” a lanțului de aprovizionare cu textile. În ultimii ani, au fost încheiate intens acorduri bilaterale de liber schimb, cum ar fi Acordul de Liber Schimb UE-Indonezia, Acordul de Liber Schimb Marea Britanie-India și Acordul de Liber Schimb SUA-Vietnam. Una dintre logicile de bază este de a construi „lanțuri de aprovizionare near-shore” sau „lanțuri de aprovizionare aliate” prin preferințe tarifare, iar această tendință remodelează regulile comerțului global cu textile.
Pentru întreprinderile textile din întreaga lume, strategiile de răspuns trebuie să se concentreze pe „diferențiere”:
Întreprinderile indiene: Pe termen scurt, acestea trebuie să abordeze probleme precum capacitatea de producție insuficientă și stabilitatea lanțului de aprovizionare (de exemplu, fluctuațiile prețului bumbacului, penuria de energie electrică) pentru a evita întârzierile la livrare cauzate de creșterea comenzilor. Pe termen lung, acestea trebuie să crească proporția de produse cu valoare adăugată ridicată și să renunțe la dependența de piața medie-inferioară.
Întreprinderile chineze: Pe de o parte, își pot consolida cota de piață pe piața produselor de lux prin modernizarea tehnologică (de exemplu, dezvoltarea de țesături ecologice și fibre funcționale). Pe de altă parte, pot consolida cooperarea aprofundată cu mărcile britanice (de exemplu, oferind servicii personalizate de design și răspuns rapid în lanțul de aprovizionare) pentru a spori fidelitatea clienților. În același timp, pot valorifica inițiativa „Belt and Road” (Centura, Drumul) pentru a evita barierele tarifare prin transbordarea prin țări terțe sau producția în străinătate.
Comercianții cu amănuntul din Marea Britanie: Aceștia trebuie să găsească un echilibru între costuri și stabilitatea lanțului de aprovizionare. Deși produsele indiene au avantaje proeminente în ceea ce privește prețul, acestea se confruntă cu riscuri mai mari în lanțul de aprovizionare. Produsele chinezești, deși ușor mai scumpe, oferă o calitate mai garantată și o stabilitate a livrării mai bună. Se așteaptă ca piața din Marea Britanie să prezinte în viitor un model dual de aprovizionare: „produse de înaltă calitate din China + produse de gamă medie spre inferioară din India”.
În general, impactul Acordului de Liber Schimb India-Regatul Unit asupra industriei textile nu este „perturbator”, ci mai degrabă promovează trecerea concurenței de pe piață de la „războaie ale prețurilor” la „războaie ale valorilor”. Întreprinderile chineze exportatoare de textile trebuie să fie vigilente în ceea ce privește pierderea cotei de piață de la nivel mediu spre inferior pe termen scurt și, pe termen lung, să își construiască noi avantaje competitive în cadrul noilor reguli comerciale prin modernizarea lanțului industrial și configurarea globală.
Data publicării: 22 august 2025