Recent, Biroul de Standarde din India (BIS) a emis oficial o notificare, anunțând că, începând cu 28 august 2024, va implementa certificarea BIS obligatorie pentru produsele de utilaje textile (atât importate, cât și produse pe plan intern). Această politică acoperă echipamentele cheie din lanțul industriei textile, având ca scop reglementarea accesului pe piață, îmbunătățirea standardelor de siguranță și calitate a echipamentelor. Totodată, va avea un impact direct asupra exportatorilor globali de utilaje textile, în special asupra producătorilor din principalele țări furnizoare, cum ar fi China, Germania și Italia.
I. Analiza conținutului politicilor de bază
Această politică de certificare BIS nu acoperă toate utilajele textile, ci se concentrează pe echipamentele de bază din procesul de producție textilă, cu definiții clare pentru standardele de certificare, cicluri și costuri. Detaliile specifice sunt următoarele:
1. Domeniul de aplicare al echipamentelor acoperite de certificare
Notificarea include în mod clar două tipuri de utilaje textile cheie în lista de certificare obligatorie, ambele fiind echipamente de bază pentru producția și prelucrarea profundă a țesăturilor textile:
- Mașini de țesut: Acoperă modele comune, cum ar fi războaiele cu jet de aer, războaiele cu jet de apă, războaiele cu rapiță și războaiele cu proiectile. Aceste dispozitive sunt echipamente de bază pentru producția de țesături în filarea bumbacului, filarea fibrelor chimice etc. și determină direct eficiența țesăturii și calitatea țesăturilor.
- Mașini de brodat: Includ diverse echipamente computerizate de brodat, cum ar fi mașini de brodat plate, mașini de brodat prosoape și mașini de brodat paiete. Acestea sunt utilizate în principal pentru prelucrarea decorativă a îmbrăcămintei și a produselor textile de uz casnic și sunt echipamente cheie în verigile cu valoare adăugată mare ale lanțului industriei textile.
Este demn de remarcat faptul că politica nu acoperă în prezent echipamentele din amonte sau din mijlocul producției, cum ar fi mașinile de filat (de exemplu, rame de filat, rame de filat) și mașinile de imprimare/vopsire (de exemplu, mașini de întărit, mașini de vopsit). Cu toate acestea, industria preconizează, în general, că India ar putea extinde treptat categoria de mașini textile supuse certificării BIS în viitor, pentru a realiza un control al calității pe întregul lanț industrial.
2. Standarde de certificare de bază și cerințe tehnice
Toate utilajele textile incluse în domeniul de aplicare al certificării trebuie să respecte două standarde de bază desemnate de guvernul indian, care au indicatori clari în ceea ce privește siguranța, performanța și consumul de energie:
- Standardul IS 14660: Denumire completă Mașini textile – Mașini de țesut – Cerințe de siguranță. Acesta se concentrează pe reglementarea siguranței mecanice (de exemplu, dispozitive de protecție, funcții de oprire de urgență), siguranței electrice (de exemplu, performanța izolației, cerințele de împământare) și siguranței operaționale (de exemplu, prevenirea zgomotului, indicatori de prevenire a vibrațiilor) ale mașinilor de țesut pentru a evita vătămările corporale ale operatorilor în timpul funcționării echipamentului.
- Standardul IS 15850: Denumire completă Mașini textile – Mașini de brodat – Specificații de performanță și siguranță. Pe lângă acoperirea cerințelor de siguranță similare cu cele pentru mașinile de țesut, acesta prezintă și cerințe suplimentare pentru precizia coaserii (de exemplu, eroarea lungimii cusăturii, restaurarea modelului), stabilitatea operațională (de exemplu, timpul de funcționare continuă fără probleme) și eficiența energetică a mașinilor de brodat pentru a se asigura că echipamentul satisface nevoile de producție ale întreprinderilor textile indiene.
Întreprinderile ar trebui să ia în considerare faptul că aceste două standarde nu sunt în întregime echivalente cu standardele ISO acceptate la nivel internațional (de exemplu, standardul ISO 12100 pentru siguranța mașinilor). Anumiți parametri tehnici (cum ar fi adaptarea la tensiune și adaptabilitatea la mediu) trebuie ajustați în funcție de condițiile rețelei electrice locale din India și de climă, necesitând modificări și teste specifice ale echipamentelor.
3. Ciclul și procesul de certificare
- Conform procesului dezvăluit de BIS, întreprinderile trebuie să parcurgă 4 etape principale pentru a finaliza certificarea, cu un ciclu total de aproximativ 3 luni. Procesul specific este următorul: Depunerea cererii: Întreprinderile trebuie să depună o cerere de certificare la BIS, însoțită de documente tehnice ale echipamentului (de exemplu, desene de proiectare, fișe cu parametri tehnici), descrieri ale procesului de producție și alte materiale.
- Testarea eșantioanelor: Laboratoarele desemnate de BIS vor efectua teste complete pe eșantioanele de echipamente transmise de întreprinderi, inclusiv teste de performanță în materie de siguranță, teste de performanță operațională și teste de durabilitate. Dacă testarea eșuează, întreprinderile trebuie să remedieze eșantioanele și să le trimită pentru retestare.
- Audit în fabrică: Dacă testarea pe eșantion este aprobată, auditorii BIS vor efectua un audit la fața locului al fabricii de producție a întreprinderii pentru a verifica dacă echipamentele de producție, sistemul de control al calității și procesul de achiziție a materiilor prime îndeplinesc cerințele de certificare.
- Emiterea certificatului: După trecerea auditului fabricii, BIS va emite certificatul de certificare în termen de 10-15 zile lucrătoare. Certificatul este de obicei valabil 2-3 ani și necesită reevaluare înainte de expirare.
Este deosebit de important de menționat că, dacă o întreprindere este „importator” (adică echipamentul este produs în afara Indiei), aceasta trebuie să prezinte și materiale suplimentare, cum ar fi certificatul de calificare al agentului indian local și explicația procesului de declarare vamală de import, ceea ce poate prelungi ciclul de certificare cu 1-2 săptămâni.
4. Creșterea costurilor de certificare și compoziția acestora
Deși notificarea nu specifică în mod clar cuantumul exact al taxelor de certificare, aceasta precizează în mod clar că „costurile relevante pentru întreprinderi vor crește cu 20%”. Această creștere a costurilor este compusă în principal din trei părți:
- Taxe de testare și audit: Taxa de testare a eșantionului de către laboratoarele desemnate de BIS (taxa de testare pentru un singur echipament este de aproximativ 500-1.500 de dolari americani, în funcție de tipul de echipament) și taxa de audit în fabrică (taxa unică de audit este de aproximativ 3.000-5.000 de dolari americani). Această parte a taxei reprezintă aproximativ 60% din creșterea totală a costurilor.
- Taxe de modificare a echipamentelor: Este posibil ca unele dintre echipamentele existente ale întreprinderii să nu îndeplinească standardele IS 14660 și IS 15850 (de exemplu, lipsa dispozitivelor de protecție a siguranței, sisteme electrice care nu sunt conforme cu standardele de tensiune indiene), necesitând modificări tehnice. Costul modificării reprezintă aproximativ 30% din creșterea totală a costurilor.
- Costuri de proces și forță de muncă: Întreprinderile trebuie să angajeze personal special pentru a coordona procesul de certificare, a pregăti materialele și a coopera cu auditul. În același timp, este posibil să fie nevoie să angajeze agenții locale de consultanță pentru asistență (în special pentru întreprinderile din străinătate). Această parte a costurilor ascunse reprezintă aproximativ 10% din creșterea totală a costurilor.
II. Contextul și obiectivele politicii
Introducerea de către India a certificării BIS obligatorii pentru utilajele textile nu este o măsură temporară, ci un plan pe termen lung bazat pe nevoile de dezvoltare ale industriei locale și pe obiectivele de supraveghere a pieței. Contextul și obiectivele principale pot fi rezumate în trei puncte:
1. Reglementarea pieței locale de utilaje textile și eliminarea echipamentelor de calitate inferioară
În ultimii ani, industria textilă din India s-a dezvoltat rapid (valoarea producției industriei textile din India a fost de aproximativ 150 de miliarde de dolari americani în 2023, reprezentând aproximativ 2% din PIB). Cu toate acestea, există un număr mare de utilaje textile de calitate inferioară care nu îndeplinesc standardele pieței locale. Unele echipamente importate prezintă potențiale riscuri de siguranță (cum ar fi defecțiuni electrice care provoacă incendii, lipsa protecției mecanice care duce la accidente de muncă) din cauza lipsei unor standarde unificate, în timp ce unele echipamente produse de fabrici locale mici prezintă probleme, cum ar fi performanțe slabe și consum ridicat de energie. Prin certificarea BIS obligatorie, India poate elimina echipamentele de înaltă calitate care îndeplinesc standardele, poate elimina treptat produsele de calitate inferioară și cu risc ridicat și poate îmbunătăți siguranța și eficiența producției întregului lanț al industriei textile.
2. Protejarea producătorilor locali de utilaje textile și reducerea dependenței de importuri
Deși India este o țară importantă în domeniul textilelor, capacitatea sa de producție independentă de utilaje textile este relativ slabă. În prezent, rata de autosuficiență a utilajelor textile locale din India este de doar aproximativ 40%, iar 60% depinde de importuri (dintre care China reprezintă aproximativ 35%, iar Germania și Italia reprezintă un total de aproximativ 25%). Prin stabilirea unor praguri de certificare BIS, întreprinderile străine trebuie să investească costuri suplimentare în modificarea și certificarea echipamentelor, în timp ce întreprinderile locale sunt mai familiarizate cu standardele indiene și se pot adapta mai rapid cerințelor politicilor. Acest lucru reduce indirect dependența pieței Indiei de echipamentele importate și creează spațiu de dezvoltare pentru industria locală de producție a utilajelor textile.
3. Alinierea la piața internațională și creșterea competitivității produselor textile indiene
În prezent, piața globală a textilelor are cerințe din ce în ce mai stricte privind calitatea produselor, iar calitatea utilajelor textile afectează în mod direct stabilitatea calității țesăturilor și îmbrăcămintei. Prin implementarea certificării BIS, India aliniază standardele de calitate ale utilajelor textile la nivelul internațional mainstream, ceea ce poate ajuta întreprinderile textile locale să producă produse care să îndeplinească mai bine cerințele cumpărătorilor internaționali, sporind astfel competitivitatea produselor textile indiene pe piața globală (de exemplu, textilele exportate către UE și SUA trebuie să îndeplinească standarde de calitate și siguranță mai stricte).
III. Impactul asupra întreprinderilor globale și chineze de mașini textile
Politica are impacturi diferite asupra diferitelor entități. Printre acestea, întreprinderile exportatoare de peste hotare (în special întreprinderile chineze) se confruntă cu provocări mai mari, în timp ce întreprinderile indiene locale și întreprinderile străine care respectă reglementările pot obține noi oportunități.
1. Pentru întreprinderile exportatoare de peste hotare: creșterea costurilor pe termen scurt și pragul de acces mai ridicat
Pentru întreprinderile din principalele țări exportatoare de utilaje textile, cum ar fi China, Germania și Italia, impactul direct al politicii este reprezentat de creșteri ale costurilor pe termen scurt și dificultăți mai mari de acces pe piață:
- Partea de cost: După cum am menționat anterior, costurile legate de certificare cresc cu 20%. Dacă o întreprindere are o scară largă de exporturi (de exemplu, exportă anual 100 de mașini de țesut în India), costul anual va crește cu sute de mii de dolari americani.
- Partea de timp: Ciclul de certificare de 3 luni poate duce la întârzieri în livrarea comenzilor. Dacă o întreprindere nu reușește să finalizeze certificarea înainte de 28 august, nu va putea expedia către clienții indieni, putând fi expusă riscului de încălcare a comenzii.
- Aspectul concurențial: Unele întreprinderi mici și mijlocii din străinătate ar putea fi forțate să se retragă de pe piața indiană din cauza incapacității lor de a suporta costurile de certificare sau de a finaliza rapid modificările echipamentelor, iar cota de piață va fi concentrată în întreprinderile mari cu capacități de conformitate.
Luând China ca exemplu, aceasta este cea mai mare sursă de utilaje textile importate pentru India. În 2023, exportul de utilaje textile al Chinei către India a fost de aproximativ 1,8 miliarde de dolari americani. Această politică va afecta direct o piață de export de aproximativ 1 miliard de dolari americani, implicând peste 200 de întreprinderi chineze de utilaje textile.
2. Pentru întreprinderile locale indiene de utilaje textile: o perioadă de dividende politice
Întreprinderile locale indiene de utilaje textile (cum ar fi Lakshmi Machine Works și Premier Textile Machinery) vor fi beneficiarii direcți ai acestei politici:
- Avantaje competitive proeminente: Întreprinderile locale sunt mai familiarizate cu standardele SI și pot finaliza certificarea rapid fără a suporta costurile suplimentare ale transportului transfrontalier și auditurilor externe pentru întreprinderile străine, având astfel mai multe avantaje în concurența prin prețuri.
- Eliberarea cererii de pe piață: Unele întreprinderi textile indiene care inițial se bazau pe echipamente importate ar putea trece la achiziționarea de echipamente conforme cu standardele locale din cauza întârzierilor în certificarea echipamentelor importate sau a creșterilor de costuri, ceea ce va duce la creșterea comenzilor întreprinderilor locale de utilaje.
- Motivația pentru modernizarea tehnologică: Politica va obliga, de asemenea, întreprinderile locale să îmbunătățească nivelul tehnic al echipamentelor pentru a îndeplini cerințe standard mai ridicate, ceea ce conduce la modernizarea industriei locale pe termen lung.
3. Pentru industria textilă din India: Dificultățile pe termen scurt și beneficiile pe termen lung coexistă
Pentru întreprinderile textile indiene (adică cumpărătorii de utilaje textile), impactul politicii prezintă caracteristicile de „presiune pe termen scurt + beneficii pe termen lung”:
- Presiune pe termen scurt: Înainte de 28 august, dacă întreprinderile nu reușesc să achiziționeze echipamente conforme, se pot confrunta cu probleme precum stagnarea reînnoirii echipamentelor și întârzieri în planurile de producție. În același timp, costul de achiziție a echipamentelor conforme crește (pe măsură ce întreprinderile producătoare de utilaje transferă costurile de certificare), ceea ce va crește presiunea operațională asupra întreprinderilor.
- Beneficii pe termen lung: După utilizarea echipamentelor care îndeplinesc standardele BIS, întreprinderile vor avea o siguranță îmbunătățită a producției (reducerea accidentelor de muncă), rate mai mici de defecțiune a echipamentelor (reducerea pierderilor cauzate de perioadele de nefuncționare) și o stabilitate mai mare a calității produselor (îmbunătățirea satisfacției clienților). Pe termen lung, acest lucru va reduce costul global de producție și va spori competitivitatea întreprinderilor.
IV. Recomandări din partea industriei
Ca răspuns la politica de certificare BIS a Indiei, diferite entități trebuie să formuleze strategii de răspuns bazate pe propriile situații pentru a reduce riscurile și a valorifica oportunitățile.
1. Întreprinderi exportatoare de peste hotare: Economisiți timp, reduceți costurile și consolidați conformitatea
- Accelerarea procesului de certificare: Se recomandă ca întreprinderile care nu au început încă certificarea să înființeze imediat o echipă specială pentru a se conecta cu laboratoarele desemnate de BIS și cu agențiile locale de consultanță (cum ar fi agențiile locale de certificare indiene) pentru a prioritiza certificarea produselor de bază și a se asigura că certificatele sunt obținute înainte de 28 august.
- Optimizarea structurii costurilor: Reducerea costurilor legate de certificare prin testarea pe loturi (reducerea taxei de testare per unitate), negocierea cu furnizorii pentru partajarea costurilor de modificare și optimizarea procesului de producție. În același timp, întreprinderile pot negocia cu clienții indieni pentru a ajusta prețul comenzii și a împărți o parte din presiunea asupra costurilor.
- Localizarea în avans a machetei: Întreprinderile care intenționează să cultive în profunzime piața indiană pe termen lung pot lua în considerare înființarea de fabrici de asamblare în India sau cooperarea cu întreprinderi locale pentru producție. Acest lucru poate evita, pe de o parte, anumite cerințe de certificare pentru echipamentele importate și, pe de altă parte, poate reduce taxele vamale și costurile de transport, sporind astfel competitivitatea pe piață.
2. Întreprinderi locale indiene de utilaje textile: Valorificați oportunitățile, îmbunătățiți tehnologia și extindeți piața
- Extinderea rezervelor de capacitate de producție: Ca răspuns la posibila creștere a comenzilor, planificați capacitatea de producție în avans, asigurați o aprovizionare suficientă cu materii prime și evitați ratarea oportunităților de piață din cauza capacității de producție insuficiente.
- Consolidarea cercetării și dezvoltării tehnologice: Pe baza îndeplinirii standardelor IT, îmbunătățirea în continuare a inteligenței și a nivelului de economisire a energiei al echipamentelor (cum ar fi dezvoltarea de mașini de țesut inteligente și mașini de brodat cu consum redus de energie) pentru a forma un avantaj competitiv diferențiat.
- Extinderea bazei de clienți: Conectați-vă proactiv cu întreprinderile textile mici și mijlocii care inițial foloseau echipamente importate, oferiți soluții de înlocuire a echipamentelor și asistență post-vânzare și extindeți cota de piață.
3. Întreprinderi textile indiene: Planificați din timp, pregătiți mai multe opțiuni și reduceți riscurile
- Verificarea echipamentelor existente: Verificați imediat dacă echipamentele existente îndeplinesc standardele BIS. Dacă nu sunt conforme, trebuie elaborat un plan de actualizare a echipamentelor înainte de 28 august pentru a evita afectarea producției.
- Diversificarea canalelor de aprovizionare: Pe lângă furnizorii importați originali, conectați-vă sincron cu întreprinderile indiene locale de utilaje care respectă reglementările pentru a stabili un canal dual de aprovizionare „import + local” pentru a reduce riscul de aprovizionare al unui singur canal.
- Blocarea costurilor cu întreprinderile de utilaje: La semnarea contractelor de achiziții, definiți clar metoda de suportare a costurilor de certificare și mecanismul de ajustare a prețurilor pentru a evita disputele cauzate de creșterile ulterioare ale costurilor.
V. Perspectivele viitoare ale politicii
Din perspectiva tendințelor din industrie, implementarea de către India a certificării BIS pentru utilajele textile ar putea fi primul pas al „planului său de modernizare a industriei textile”. În viitor, India ar putea extinde în continuare categoria utilajelor textile supuse certificării obligatorii (cum ar fi utilajele de filare și utilajele de imprimare/vopsire) și ar putea ridica cerințele standard (cum ar fi adăugarea protecției mediului și a indicatorilor inteligenți). În plus, pe măsură ce cooperarea Indiei cu principalii parteneri comerciali, precum UE și SUA, se aprofundează, sistemul său de standarde ar putea realiza treptat recunoașterea reciprocă cu standardele internaționale (cum ar fi recunoașterea reciprocă cu certificarea CE a UE), ceea ce va promova procesul de standardizare a pieței globale a utilajelor textile pe termen lung.
Pentru toate întreprinderile relevante, „conformitatea” trebuie să fie încorporată în planificarea strategică pe termen lung, mai degrabă decât o măsură de răspuns pe termen scurt. Numai adaptându-se în avans la cerințele standard ale pieței țintă, întreprinderile își pot menține avantajele în cadrul concurenței globale din ce în ce mai acerbe.
Data publicării: 20 august 2025